Ieri, pe drumul de întoarcere de la baschet, încă de la prima curbă pe care am luat-o, am observat în spatele meu un „patru-ori-patru”. Mai nou, de cînd mi-a bușit unul mașina, sînt obsedat să mă uit în oglindă, încercînd să păstrez eu distanța față de cel din spate…
Și cum mă uitam eu așa în oglindă, o văd pe ea țipînd și gesticulînd la el, cel ce se afla la volan.
Mamă, dar era dezlănțuită. Cred că ajunsese și la partea aia cu „dar ce mi-ai făcut la botezul din 1992 al lui Marius îți mai amintești?” Deci îl certa cum se ceartă, profesionist. Cu gesturi largi, cu venele ieșite puțin în zona tîmplelor, cu căutături dintre cele mai tăioase și probabil cu decibeli care acopereau muzica de la radio pe care sînt sigur că și el a dat-o mai încet la un moment dat, că n-avea nici un rost să o concureze…
Deci știți cum îl certa? Ca pe proști.
Și na, ce să fac, eu cu păstratul distanței regulamentare, mă tot uitam în retrovizoare. Chiar intrasem într-o ușoară panică. Zic: aoleu, dacă îl apucă pe ăsta bîțul și accelerează ca și ăla care m-a lovit de Crăciun și intră și ăsta în mine…
Și, prin Cipariu, îl pierd cumva din retrovizoare și îl văd înaintea mea. Chiar mi-am zis: bravo, băiete, bine c-am scăpat de tine, mult succes cu femeia…
Și pe la mijlocul lui Pata văd faza zilei: ăsta trage pe dreapta, coboară din mașină, face cîțiva pași, apoi se întoarce, amintindu-și ceva. Practic și-a amintit că ar trebui să arunce cu cheile în geamul lateral (care era de altfel închis). Și le aruncă. Cu putere. Într-un gest disperat, și totuși calculat, pentru că geamul nu s-a spart.
Și-și bagă mîinele în buzunare, și traversează, oarecum calm, fără să mai întoarcă privirea.
Nu părea că a traversat ca să cumpere pîine. Mai degrabă părea că a plecat de tot. Sau de semi-tot, dar oricum nu părea să aibă chef să mai revină la volan. Cel puțin nu în aceeași zi.
Și gata. Asta-i povestea, că i-am depășit și nu mai știu ce s-a întîmplat.
Sper ca ea să fi avut carnet de conducere. Sau să fi știut să închidă mașina înainte să fi luat un taxi. Nu de alta, dar ăla nu părea că se mai întoarce curînd…
