Specialiștii în umblatul cu liftul știu chestii cu mult peste ceea ce știi tu, consumatorul banal al acestui serviciu.
-Specialiștii fumează în lift. Clar. Deci nu te știi da ca lumea cu liftul dacă n-ai fumat în viața ta în lift. Practic se procedează așa: ieși din casă, îți aprinzi o țigară și intri cu ea în lift. De obicei fumătorul-de-lift e un singuratic. N-am întîlnit cazuri în care să își aprindă țigara direct în lift, cu cineva deja prezent acolo. Probabil acela e next level, nivelul cu adevărat profesionist.
-Specialistul te pîndește. Să zicem că el e deja în fața liftului și te vede cum tu te apropii de intrarea în bloc. Practic ești cu mîna pe ușa de la intrare. Buuun, ăla e momentul în care el intră în lift, fără să te aștepte. Umblatul profesionist cu liftul e sport individual, să ne înțelegem.
-Specialistul, dacă e să te nimerești cu el în lift, te măsoară din cap pînă în picioare și îți pune întrebări: unde pleci, de unde vii, ce ai în plasă, care-i treaba cu temperatura de afară…După ce treci un astfel de test poți spune că ai făcut și tu ceva util în ziua aceea.
-În lift, dacă ești cu membrii familiei, trebuie să vorbești foarte tare. Poveștile neterminate în casă au un alt farmec dacă se condensează preț de cîteva secunde, cît coboară liftul ăla. Practic e un exercițiu despre cît de simplă e viața și cum se pot reduce conversațiile la esențial, la mininum, la secunde…
-Lifturile nu trebuie să aibă oglinzi. Cum nu au scrumiere, deși se fumează, de ce ar avea oglinzi? Intimitatea și stilul minimalist sunt valori care nu trebuie părăsite de dragul emancipării. Cîteodată nu sînt luminate, dar asta nu ține mult, mereu se găsește cîte un harnic care să schimbe becul ars.
