Dacă data trecută vorbeam despre paznicii din școli, astăzi ne îndreaptăm atenția aspura Ligii Campionilor paznicilor. Dintre toți paznicii din lume, ei sunt cei mai cei. Lucrează mult, foarte multă lume încearcă să le păcălească vigilența, au mai mulți sefi și văd multă suferinta în jur…
Ați ghicit! Este vorba despre paznicii din spitale. Pentru ei…jos chipiu`! N-ai ce zice, dom`le…tot respectu`! Îi vezi mereu la datorie, gata să te întrebe unde mergi și să te îndrume spre „aripa de vest”. De relaxat…poate fi vorba doar seara. După ce se închide poarta…mai dau un ochi pe EtnoTV, Favorit sau SomeșTV. Ba uneori îi mai au invitați în studio și pe bolnavi…mai ales când este meci.
Ei trăiesc cele mai grele momente în afara orelor de vizită…și cum orele de vizită sunt, în general, două-trei …vă dați seama ce mult au de tras. Vine câte o mătușa de prin Căianu-Mic sau din Finișel…cu o supă de pui pusă într-o găletușă de smântână, câteva mere și un ștergar plin cu pancove…și vorba poetului…”Nu-ndrăzneşte nici să intre, cu opincile-n picioare, / Şi cu multă grijă calcă doar pe-alături de covoare.” Vine, săraca, pe la 9…că atunci ajunge cursa și e numa` bine, că la 15:00 are “motor” înapoi. Pe când să intre în spital…aude…”Unie` mei mătușă?”…”La nepotu-miu…Alex…ăla micu`…îi aci de ieri…”…”Pai stai așe…că nu-i așe! Io știu că năcazu-i pă omeni, da` dumitale gâniești că aci ești pă coclauri? Doră îi un orar. Aci îi slobod numa` între tri și cinci. No`…intră da nu sta mult!”
În meseria asta trebuie să fii tare. Să știi să citești oamenii mai ceva ca un jucător profesionist de poker și, practic, să separi binele de rău.
Dacă o să am de ales, atunci când o să fiu mare, cred că mi-ar place cel mai mult să fiu paznic la o școală. Pe locu` doi ar veni o firmă sau o instituție (exclus ANAF, că acolo-i bătaie de cap)…poate o reprezentanță auto, te mai benoclezi când vine câte un model nou, sau o instituție de presă…în amintirea zilelor când ajungeam până la noooori. Abia pe locul trei…la mare distanță…vine asta cu spitalu`.
Totuși…nu se știe niciodată…că roata și dacă-i pătrată…tot se-nvârte câteodată…
