Asistînd muți la tot acest spectacol de cea mai joasă speță, la care sîntem invitați fără să plătim bilet de intrare, ne îndobitocim pe zi ce trece.
Și chiar așa: dacă n-am avea serviciu, am putea petrece zi lumină uitîndu-ne la televizor. Și am vedea, așa, ca într-un carusel amețitor, miniștri corupți, mafioți, țigani care îți iau gîtul cu sabia ninja, arestări tot la 5 minute (de oameni „mari” sau de simpli borfași), crime, violuri de babe, copii arși, incendii provocate sau întîmplătoare, avioane prăbușite, greviști vai de capul lor, cozi la supermarketuri la drujbe, concursuri cu cretini care se hlizesc, mamă contra noră, tată contra fiu, hai la țară să mulgem vaca, hai să ne holbăm la țîțe și la cururi, și lista mea ar putea continua, dar trebuie să plec în oraș să cumpăr miel, e ambiția mea de român.
Termin abrupt, întrebîndu-vă așa, în viteză: Oare noi cînd ne luăm România înapoi, ce știți, mai durează?
4 comentarii
Sa fim noi schimbarea pe care o vrem, nu? E foarte greu sa slalomezi printre cretini, cum zic parazitii, sau sa incerci sa nu-ti pierzi capul in circul asta.
Schimbarea noastra ca natiune nu o vad prea aproape.
In veci! nu-s pesimista, sunt realista.
Din pacate eu am incetat sa mai sper ca se vor schimba altii…am decis sa ma schimb eu.
Daca te referi la Romania de la televizor, pe aceea n-o vreau inapoi! Nici n-a fost vreodata a noastra. In schimb Romania reala, vizibila doar daca nu pornesti televizorul, ar merita o discutie
Daca ne face Adi de la Severin putin lobby, ne-o dau „aia” inapoi imediat!