Baschetul Pmob-ist a cucerit noi și noi teritorii. Azi s-a jucat două ore și zece minute, 6 meciuri pînă la 12 coșuri iar egalitatea de la final, la meciuri, a fost cea care ne-a determinat să declarăm…
pmob
-
-
Dacă nu am de lucru la lavandă, mă doare spatele. Dacă nu mă doare spatele, plouă. Dacă nu plouă, nu am de lucru la lavandă, iar spatele mă păsuieşte, o zbughesc direct în parc. Nu de alta, dar fără mine se cam plictisesc oamenii pe teren.
-
Azi unii n-au putut veni la mișcare, din motive întemeiate (și anunțate). Ceilalați PMOB-iști au fost însă pe poziții, chiar și într-o zi… neofertantă din punct de vedere meteorologic. Mai mult, avem și o cronică, semnată Raimonda Boian…
-
Cică acesta e titlul cronicii, stabilit în jurul cafelei. Ei au stabilit titlul, iar eu trebuie să o scriu, pedeapsă pentru că săptămâna trecută am scris o cronică slabă. Sau cum spune Rus, am scris doar o introducere…
-
Niciodată planurile de acasă nu se potrivesc cu cele din parc. Aşa că nici planul lui Ilea, să răzbune onoarea PMOB-ului ieşit un loc sub echipa Radio Cluj jucând împotriva lui Miclăuş, nu a avut sorţi de reuşită.
