Fereşte-mă, Doamne, de securişti proşti, că de cei deştepţi…
Fotbal Club CFR e o prezenţă ciudată, cu un aer uşor artificial.
Pe de o parte, cele mai mari performanţe din istoria loabdei clujene.
Pe de alta, o atitudine de mi se-n rup-ism faţă de clujeni şi de părerile lor: jucători buni vânduţi fără regrete, antrenori aduşi după ureche (vezi cazul Cârţu) etc.
Acum, de curând, mult iubitul „Rapiduleţ” clujean şi-a manifestat spiritul de iniţiativă cu două idei „briliante”.
Întâi, şi-a asociat numele glorios (mnoah, „Mândria Ardealului”, cum zice imnul!) cu una din cele mai mizerabile întreprinderi ale neocolonialismului economic: Roşia Montană Gold Corporation. Obiectivul celei din urmă este să radă cea mai veche localitate urbană din România (cu o istorie începută de strămoşii noştri dacii) şi să polueze iremediabil Munţii Apuseni. Totul sub pretextul prosperităţii pe care o vor aduce băştinaşilor. Plus, că, după ce vor termina de devastat în judeţul Alba vor să înceapă o activitate asemănătoare în concesiunea Băişoara (da, aia cu staţiunea!).
De la noul cirac, CFR a împrumutat conceptul de radere, devastare, distrugere(în interesul nostru, al cetăţenilor, desigur). Parcul Feroviarilor, monument istoric pornit în perioada interbelică, a fost concesionat în mod iresponsabil clubului de fotbal. Care l-a închis cu lanţurile, deşi e un spaţiu destinat accesului public.
Sub pretextul „igienizării” parcului, clubul CFR a procedat la distrugerea TUTUROR arborilor de pe latura estică (stejari, fagi etc.). Acum locul arată ca după bombardament. Pe latura vestică, o suprafaţă de aproximativ 200 de metri pătraţi de pini şi tuia a fost rasă pentru a face loc unui teren de antrenament cu zgură.
Vorba imnului CFR: „Clujul este casa noastră şi-l vom apăra”.
Mai spre nord-vestul parcului, o scenă tocmai potrivită pentru spectacole în aer liber a ajuns o grămadă de moloz. Stătea, probabil, în calea planurilor de „modernizare”. Până de curând, din fostul „Trenuleţ al copiilor” rămăsese intactă calea ferată. Cu o primărie serioasă, se putea readuce o atracţie pentru pici. De acum nu mai e posibil, fiindcă şinele au fost scoase. De ce să rămână vreo amintire cheferistă în noua bază de antrenament a CFR-ului?
Toate aceste operaţiuni se fac, vezi Doamne, pentru a reamenaja parcul. De fapt, se conturează o privatizare pe şest, închiderea accesului pentru public, şi aplicarea soluţiei neamului prost: betoane, betoane şi iar betoane.
Ieri, 16 martie, un mic grup de oameni şi-a manifestat opoziţia faţă de ce se întâmplă în parc. O mână de nemulţumiţi şi apariţia poliţiei au fost de ajuns pentru a face ca lacătele parcului să cadă. Semn că lucrările de acolo stau sub semnul mânăriei.
Că aşa stau lucrurile se confirmă prin Adresa Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, pe care o redăm mai jos.
Doar atât ar mai fi de adăugat: de la cele două „asocieri”, echipa nu se simte prea bine, şi o încasează meci după meci. Simplă coincidenţă desigur.
Comisia Zonala a Monumentelor Istorice nr. 8 Transilvania
Catre: DJCPN Cluj
Referitor: Parcul Feroviarilor Cluj-Napoca
Raspunzand sesizarilor societatii civile precum si constatarilor facute la fata locului de catre functionari ai DJCPN Cluj privind situatia Parcului Feroviarilor, Comisia Zonala a Monumentelor Istorice nr. 8 Transilvania, intrunita in sedinta plenara din data de 17.03.2011 face urmatoarele precizari:
Parcul Feroviarilor este parte a monumentului istoric „Ansamblul urban Centrul Istoric al orasului Cluj”, cod. CJ-II-a-A-07244, conform Listei Monumentelor Istorice din Romania, publicata in MO partea I, nr. 670/bis/ din 01.10.2010. Parcul interbelic conceput unitar cu ansamblul locuintelor muncitorilor feroviari reflecta un model de civilizatie urbana spre care se tindea in acea perioada, s,ervind cartierul muncitoresc adiacent, in dezvoltare.
In prezent in Parcul Feroviarilor au loc, pe de o parte defrisari masive, iar pe de alta parte lucrari de constructie: drumuri balastate pe trasee noi, platforme mineralizate, imprejmuiri de mare anvergura precum si sapaturi ample. In conformitate cu L 50/1991 art. 3 lit. b) „lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite potrivit legii” se fac pe baza autorizatiei de construire.
De asemenea, conform L. 422/ 2001 privind protectia monumentelor istorice, toate aceste lucrari constituie infractiuni, dupa cum sunt definite in art. 54, al. (1): „Desfiintarea neautorizata, distrugerea partiala sau totala, exproprierea fara avizul Ministerului Culturii si Cultelor, degradarea, precum si profanarea monumentelor istorice constituie infractiuni si se sanctioneaza conform legii”.
Pana in prezent, CZMI nu a primit nici o solicitare de avizare pentru aceste lucrari.
In consecinta CZMI solicita oprirea imediata a lucrarilor ilegale si revenirea la la situatia
initiala, pe baza unui proiect de restaurare aprobat conform legii.
Arh. Adrian Borda, presedinte CZMI
Arh. Octavian Muth, membru
Ing. Imola Kirizsan, membru
Arh. Tamas Emodi, membru
Dr. Arh. Virgil Pop, Secretar CZMI
10 comentarii
IN 5ani de glorie,V-am surclasat intreaga istorie!!Divizia b,e performanta jucati la orase care nu-s pe harta,fie frig sau fie ploaie toti uistii sunt niste…….:)!!!!!!
Ultima oara nu aveam doar 10 mp/cap de locuitor spatiu verde si ar trebui sa avem 25? Stiu ca exista o ‘dilema’ cu spatiu verde privat si cel public, respectiv daca nr de locuitori ar trebui sa includa si studentii fara forme legale (adica marea majoritate), dar totusi avem mare nevoie macar de parcurile existente.
Ce-ar fi sa mergem maine sa alergam in Parcul Feroviarilor?
simpatic mai este acest copy-paste: „una din cele mai mizerabile întreprinderi ale neocolonialismului economic … să radă cea mai veche localitate urbană din România (cu o istorie începută de strămoşii noştri dacii) şi să polueze iremediabil Munţii Apuseni … după ce vor termina de devastat în judeţul Alba”.
Urme lasate de dacii sunt la fel de multe ca urmele lasate de indieni in Muntii Apuseni.
Daci. cu un singur i.
Carol: te rog să îmi indici exact sursa din care am preluat fraza de care zici că e copy paste. Asta, evident, presupunând că ştii ce înseamnă „copy paste”.
Fraza nu face decât să exprime adevărul.
Urmele lăsate de daci sunt documentate, între altele, pentru galeriile din Masivul Cârnic din Roşia Montană (monument istoric!) de raportul Misiunii Arheologice Franceze la Roşia Montană pe 2004. Aceeaşi misiune a descoperit, în anul următor, in situ, o instalaţie minieră romană, care, după mintea goldiştilor, ar trebui aruncată la gunoi, ca să-şi facă ei mendrele.
Urmele lăsate de daci încep cu numele antic al localităţii, Alburnus, pe care romanii l-au preluat de la daci. Asta o spun profesori de renume, precum Ioan Iosif Russu (specialist în lingvistica indo europeană comparată), Constantin Daicoviciu etc.
Cât despre observaţia filologică, ea nu are obiect. Îmi pare rău, dar dacă ai greutăţi în înţelegerea frazelor în limba română, există şcoli care pot remedia situaţia.
Domnule Damian,
va imit exemplul si folosesc si eu copy-paste; desi spuneti „Sunt Doctor în Istorie” dovediti ca nu prea aveti habar de ce s-a intamplat pe la rosia montana (sau alburnus, dupa numele ei dacic???? (chiar asa, ati chiulit de la orele de latina?? )
cred ca si un felcer in istorie stie ca la minele din alburnus n-au lucrat daci ci lucratori adusi de romani din Croatia. dacii, stimate dle doctor in istorie, extrageau aur aluvionar si cred ca ar fi cam greu sa gasim urme dacice printre valurile paraului foies. studiati putin istoria si tehnicile mineritului de aur roman din restul europei si veti vedea ca la rosia montana toate elementele sugereaza utilizarea exclusiva a tehnicilor romane. forma galeriilor este trapezoidala, la fel ca in spania, italia dimensiunile la fel, tehnicile de spargere a rocilor sunt si ele identice cu cele din minele exploatate de romani in restul continentului. nimic dacic, maestre, nici la inceput de galerie, nici la capatul ei. ma mir ca nu stiti aceste lucruri daca tot suntem aici de vreo doua mii de ani…
instalatia miniera romana de care pomeniti este o roata de apa ce a fost deja conservata de echipele de arheologi, face parte din patrimoniu si nu a fost aruncata la gunoi. parafrazandu-va, spun si eu ca daca aveti greutati in cunoasterea si intelegerea mineritului de aur roman, exista scoli care pot remedia situatia.
Andrei: să fie şi 50 de ani de glorie, tot nu justifică două decizii de cacao. Eu nu cred că F.C. Barcelona distruge un parc public ca să trântească nişte terenuri de zgură.
Bogdan: Eu cred că niciodată nu este destul spaţiu verde într-un oraş. La câte noxe respirăm, la câte maşini ne pompează substanţe cancerigene pe la nas, cu cât mai multe spaţii verzi, cu atât mai bine.
Da, e o activitate foarte sănătoasă şi perfect justificată. Îţi urez succes. Dacă reuşeşti să strângi şi alţi alergători, cu atât mai bine. Dacă vei întâmpina greutăţi cu accesul, mai dă un comment şi anunţă-mă. În mod normal, clubul CFR nu are voie să pună lacăt la parc.
Baftă!
observatia filologica este legata de ceea ce am scris eu. imi pare rau ca nu am precizat asta. am vrut doar sa corectez propria mea greseala.
apararea dvs sub forma de atac e eleganta. pacat ca nici nu am observat-o.
e drept, mai bine ma subestimati decat sa ramanem la subiect. negresit ca numai oamenii alesi stiu ce inseamna copy-paste.
<>
http://ioanam.ecosapiens.ro/pentru-ca-rosia-montana-suntem-noi/
despre daci:
http://www.formula-as.ro/2011/957/spectator-38/prof-dr-ioan-marza-la-6-februarie-rosia-montana-a-implinit-1880-de-ani-13405
folositi google.ro, cuvinte cheie rosia montana + poluare iremediabila sau devastarea judetului. puteti gasi usor sursele.
spurcatii de goldisti nu au zis vreodata si nici nu au procedat la aruncarea la gunoi a rotii hidraulice.
dreptatea poate o fi la mijloc dar va las dvs placerea de a fi judecator si de a condamna dupa cum doriti.
Domnule/ Doamnă Carol
Nu condamn pe nimeni şi primesc orice critică, sub condiţia să nu depăşească limitele bunului simţ. Cine spune „copy paste” spune „plagiat”, o acuzaţie extrem de gravă, dacă ar fi adevărată. Nu aţi indicat exact fraza pe care m-aţi acuzat că am copiat-o, şi materialul exact de unde aş fi luat-o. Oricine citeşte materialele pe care le daţi în link vede că nu le-am luat de acolo. Nu le-am luat de nicăieri, pur şi simplu sunt gândurile mele, nu am nevoie de „copy paste”.
Domnule/ Doamnă Carol, e foarte uşor să acuzaţi pe cineva sub paravanul unui ID de mail. Nu trebuie să daţi socoteală pentru cele spuse, şi vă puteţi eschiva cu o frază penibilă gen „folositi google.ro, cuvinte cheie rosia montana + poluare iremediabila sau devastarea judetului. puteti gasi usor sursele”. Nu, domnule/ doamnă Carol, nu voi găsi sursele din care mă acuzaţi că am plagiat, pentru că nu am făcut-o. Pur şi simplu, probabil că mulţi gândesc în acelaşi fel ca şi mine şi exprimă idei asemănătoare. Pentru că nouă (şi avem dreptul la o părere!) considerăm situaţia scandaloasă.
Nu mă deranjează dacă sunteţi atât de ataşat/ ataşată de RMGC. Vorba lui Caragiale „pupă-l în bot şi papă-i tot”. Un loc de muncă nu e uşor de găsit în ziua de azi. Dar asta nu justifică orice mizerie, iar avocaţii voluntari devin, mai devreme sau mai târziu, faliţi. Sper că nu vă imaginaţi că nişte capitalişti veroşi or să vă fie recunoscători pentru zel. Vă vor arunca atunci când nu le veţi mai fi de folos. Punct.
Adevăr spuneţi, că dreptatea e undeva la mijloc. Nici eu, nici dvs. nu avem exclusivitate asupra ei. Dar contează foarte mult şi unde se situează acel mijloc. Mi-e teamă că mijlocul dvs. e undeva deasupra unei prăpăstii, ca monstruozitatea de la Roşia Poieni. E părerea mea, nimic mai mult.
Eu zic să fim sănătoşi şi, peste 20 de ani, să ne plimbăm pe străzile Roşiei Montane, ajunsă între timp ceea ce merită să fie: un centru turistic, ecologic şi cultural de prima mână. O să mergem prin galeriile restaurate din Cârnic şi-o să-mi explicaţi cum e treaba cu galeriile romane. Eu sunt dornic să învăţ de la oricine.
Doamne ajută!