Astăzi cronica a fost scrisă de Adi Hădean. Vă las cu el:
„Am decis că această cronică nu va fi amintită pentru titlu ci pentru conținutul său. Din acest motiv am preferat să nu mă avânt printre sinapse în căutarea unor lucruri deștepte ci să le las să iasă la iveală pe cele care și dacă nu-s atât de deștepte, sunt barem sincere. Am început să merg cu trupa la baschet prin vară. Lucrul ăsta, alături de altele despre care nu voi vorbi aici, mi-a transformat anul din rău în bun. Foarte bun, în zilele în care echipa mea câștiga (mai des am câștigat decât am pierdut). Am cunoscut mai de aproape ori mai de tot (în sensul că pe unii nu-i știam defel) niște oameni tare faini de care m-am atașat, că așa-s eu, mai tăntălău, mă atașez de oameni și nu știu zău cum o să-mi duc nemurirea fără ei. Sportul de sâmbătă dimineața a devenit pentru mine o activitate din categoria „abia aștept” și am ajuns să sufăr ca un câine pe preș dacă din diverse motive nu reușesc să ajung (bine, eu sunt și un pic autist și orice rupere a rutinei mă biciuiește cu sârmă ghimpată pe coapsele goale).
Știu că o să avem cu toții niște amintiri grozave despre meciurile noastre, despre micile împunsături din timpul cafelei de după, despre alergările de care unii (știu ei care) se feresc precum Sarsailă de cădelnița popii din Ilba. Și mai știu că dacă avem un pic de noroc, o să îmbătrânim și n-o să mai putem juca baschet, așa că, dragilor, propun să continuăm mișcarea și la anu’ și mai propun să fim ceva mai mulți. Acum, despre meciul de azi:
Echipele au arătat așa:
Echipa cea mai bună – Tiberiu Fărcaș, gigantic cum îi stă bine, Rus Daniel, prea înalt, prea bine sub coș, prea pe Blag, Raimonda (cred că de la anu’ renunț la baschet și mă pun de bodyguard la Raimonda că prea o tăvălesc toți pe jos și-i rup lycra, oricum aș avea parte de acțiune, doamna e un magnet de faulturi cu leziuni), Mureșan cel mare și stabil, Mureșan cel mic, agil, rapid și enervan pentru toate astea.

E simplu de ghicit cine a cîștigat: mîna din stînga e a lui Blag (a marcat de mai multe ori), iar cea din dreapta e a lui Fărcaș
Echipa care și-a dorit mai mult victoria: Blag, Ali Kurta (o să-l vedeți în poze cât de prins de joc a fost azi), Ovi Tebu, Nicușor Ciorbă și subsemnatul, apărător.
Pe scurt, am cam pasat, am cam condus, ne-au egalat la 5 sau la 6, nu mai știu, am început să avansăm peste ei, i-am cam amețit cu pasele, am bătut-o pe Raimonda și în final am învins cu un coș înscris de Blag. Azi am dat și eu un coș, chit că am fost apărător. Cred că nu se aștepta nimeni și cu asta am păcălit apărarea adversă.
Cam asta a fost. Cafeaua de după, apa cu citrice, pita cu unsoare și usturoi și boia plus tocana de linte și fasole s-au întâlnit cu noi la Camino, în Piața Muzeului.
Să fiți buni.” (Adi Hădean)

9 comentarii
Fain gatesti, fain scrii !
mulțumesc frumos.
Foarte fain. Adi, tu chiar ai alergat inainte de baschet 14,28 km?
cronica excelenta. Bravo Adi.
Oltene, certific: Hadean e un alergator de cursa lunga, fuge pe jos zeci de kilometri, de aia si arata asa de bine. Serios vorbesc.
Plus ca papa aia cu linte si fasole a fost extraordinara. Iar zsiros kenyer-ul (pita prajita cu unsoare)de la Camino…uiuiuuui….stie Hadean ce e bun, ce mai. Sigur ca punem inapoi calorii, dar cum poti sa te abtzii???
Salutari la toti, La multi ani si ne vedem cu ajutorul lui Dumnezeu si la anul, in ianuarie pe zapada, sper…
aa am uitat. Pozele sunt dementiale. Priviti numai si pe facebook. De unde a aparut Hadean asta la Clujh?? Poze faine, papa faina, sport fain, om fain? Excelent!
tibi, termină cu prostiile! :)) (mulțăam, ești de treabă)
dan, da. mi-am propus un pic mai mult dar m-a încurcat rucsacul.
joi la 11 ne vedem la camino, sa ne luam la revedere
Adi: ti-am urmarit live traseul cu ajutorul aplicatiei tale de pe Iphone. Felicitari, sper ca la anul sa te „concurez”. Cele bune şi ţie şi colegilor de baschet, papabun, etc.!
Sa stii ca pentru noi si tu esti in aceasta gasca, Dan Olteanu, deci te asteptam joi la ora 11 la Camino, povestim acolo mai multe.