O sîmbătă mohorîtă, dar doar pe dinafară ( o cronică de Raimonda Boian)

Cronica de azi îi aparține Raimondei, care a răspuns pozitiv rugăminții mele (că dacă îl rugam pe Rus Daniel mi-ar fi spus că e ocupat, că se uită la meciul de baschet feminin Sepsi Sîntul Gheorghe cu CSM București…) Iată cronica unei dimineți perfecte (fără diacritice, dar vă descurcați voi…)

Vine o vreme cand nimic nu merge cum ar trebui. Si atunci, ce faci? Te intalnesti cu prietenii, singurii care prin simpla lor prezenta te fac sa te simti special si fara griji (prieteni cum numai in grupul de sambata dimineata gasesti), care chiar si azi, pe o ploaie marunta, de ziua nationala a Romaniei, s-au intalnit la ora 10 la intrarea in parc.

Pentru prima data de cand practic aceasta activitate, am ajuns prima. Si asta, dupa ce pe la 9 si 10 l-am sunat pe Blag cu o voce intrebatoare/rugatoare, doar doar spune ca ploua prea tare. Ghinion, la el in cartier doar picura!!!!

V-am spus mai devreme ca am ajuns prima? Gresit. Doar am crezut ca am ajuns prima. Cei doi Ovidiu alergau de ceva timp pe aleea centrala.

Anyway, impreuna cu Bogdan si Dl Muresan, ne-am alaturat lor si ne-am bucurat de cateva minute bune de miscare, pe aleile goale ale parcului, intr-o racoare placuta, chiar daca usor umeda si cu MIG-urile zburand pe deasupra capului. Vorba lui Bogdan: nu oricine are norocul sa aiba tot parcul numai pentru el 🙂

Apoi, partea a II-a s-a consumat pe terenul de baschet, unde deja isi exersau talentele Calin si Rus Daniel.

O nebunie de meci, un 3/4 pe tot terenul. Si ca sa vedeti cat sunt de apreciata, am jucat in echipa de 3. Si am castigat! Adica Ilea si Blag au castigat, dar am fost si eu pe acolo, mi-am dat sufletul de sub un panou sub celalalt.

In toata nebunia de pe teren, au fost si faze spectaculoase, cum ar fi cazaturile lui Blag (artistica, direct pe spate, ca s-a cutremurat fundul lacului) si a D-lui Muresan, ceva mai speciala si mai dureroasa (ma rog, si el e mai tanar si nu stie sa cada, astfel ca a si parasit jocul si am continuat 3/3).

Frustrarea profesionistilor a fost ca atat terenul, cat si mingea, nu le-au permis sa paseze din poigne (hai, dati in mine, habar nu am cum se scrie), sau sa dribleze adversarul fara sa ajunga in gard si cu mingea afara.

Ei, dar toate astea au fost disecate marunt in partea a III-a a intalnirii, cea de la cafea, unde ne-am bucurat si de prezenta familiei Farcas. Ca de obicei, Tibi a venit cu noutati din mass media, de data asta cu o carte uluitor de groasa despre istoria presei romanesti, din care s-a citit cu voce tare, de catre toti cei prezenti la masa, doar partea despre Ovidiu Blag. Dar asta doar asa, de poanta, si ca sa facem misto de el, ca in rest doar el face misto de noi!!!!

Si toate astea, pe o vreme mohorata, dar doar pe dinafara!