Observați încadratura pozei, mi se pare genială. E făcută de un trecător, data viitoare îl ocolim…
Deși aparent plină de tensiune (pe motive…baschetbalistice), ziua de azi a început perfect pentru cei care am participat la mișcare în Parcul Mare. Încleștarea din teren e de fapt pretextul pentru discuțiile de după, atunci cînd glumele curg cu mult mai mare repeziciune decît pasele din teren. Iar dacă în joc unii sînt mai abili, la repriza a treia toți sîntem pregătiți la fel, nu se vede nici o diferență. Dar s-o luăm cu începutul…
Începutul e cu un new-entry, cu Arthur Erdei, pe care l-am luat din fața blocului, ca pe un domn ce ne-a demostrat tuturor, mai apoi, că este. Omul e din sportul ăsta, asta s-a văzut încă de la primele mingi, și, în plus, e fair-play (lucru care iarăși s-a observat de la început pînă la sfîrșit). Hai, că prea ne împrietenim, îl mai chemăm, și poate o să se schimbe și el alături de noi, hahahaha.
Am jucat așa: Zăvă, Arthur, Podină,Tebu și Raimonda, contra Ilea, Blag, Rus, Mureșan și Miclăuș. Și pînă într-un loc noi am chiar jucat bine. Pînă la 7-6 pentru noi. Apoi nu știu ce au făcut, la un time-out, că au întors soarta jocului și ne-au bătut, parcă 12-10…
Am jucat și revanșa, deși era clar că ne vor bate din nou, ceea ce s-a și întîmplat, de data asta parcă 12-8, nu mai țin minte.
Mențiuni speciale, dacă e să mă întrebați pe mine, pentru Raimonda, care și-a văzut de joc, și pentru mine, pentru că nu m-am băgat în clinciuri (vedeți că încerc să rămîn obiectiv, nu remarc la întîmplare, așa…).
Repriza a treia s-a consumat la italian pe terasă (nu-i mai dăm numele oficial, că nici aici nu primim nimic din partea casei), acolo unde ne-am simțit într-adevăr bine. Au curs foarte bine glumele, ca niciodată parcă. Vă spun doar trei chestii, de la Arthur, de la sincronizarea în ungurește a unor filme celebre:
Dirty dancing – Mocskos csardas
Hello Kity – Szia Cica
Robocop – Mekanikus Bacsi
Restul nu vi le spun acum, dar vă asigur că au fost multe faze tari. Și ne-a plăcut tare mult că am fost din nou împreună.
E foarte simplă viața noastră, practic: alergăm, jucăm, bem apă și cafea și plecăm acasă.
Hai, că prea ne împrietenim…
Și o completare, totuși: Paște fericit!
1 comment
Placerea a fost de partea mea. Am observat chiar la inceput ca nu a ras nimeni la gluma mea: „incepeti voi ca sunteti mai slabi” si atunci mi-am dat seama ca de fapt va urma un meci psihologic (pentru unii), eu mi-am vazut de treaba si am lasat discutiile la final, pe terasa italianului.
Tragand linie, sunteti oameni de treaba si important este ca ne-am miscat si am ras suficient de mult ca sa mergem toti impacati spre casele si nevestele noastre.