Ieri eram pe strada Amurg. Un domn îmi întinde mîna și-mi zice:
-Mihai Veliciu.
Eu îi răspund:
-Ovidiu Blag.
-Nu, zice el, caut strada Mihai Veliciu.
-A, zic eu, păi asta e, asta pe care scrie Amurg, că încă n-au apucat să-și schimbe toți cetățenii plăcuțele. Deci practic vă aflați pe strada asta nouă, căreia nimeni nu îi spune Mihai Veliciu, toată lumea îi spune Amurg.
Și-acum:
-sincer, m-am uitat pe wikipedia (îmi cer scuze), am căutat la memorandiști și așa am dat de acest domn, Mihai Veliciu, care într-adevăr a făcut lucruri importante pentru neamul românesc. Și poate chiar merită ca o stradă să-i poarte numele, chiar și în Cluj, deși omul e arădean. Dar de ce naiba să luăm un nume de stradă consacrat, cunoscut de toți clujenii, mă refer la strada Amurg și să-l schimbăm netam-nesam cu Mihai Veliciu? Așa, că n-am dormit bine?
Pe strada Amurg, dacă e să mă gîndesc bine, era singurul om care repara tromboane (la instrument mă refer, desigur), țin minte cum lucra, cum șlefuia alămurile cu Sidol (chiar, oare se mai produce Sidol?)
Pe strada Amurg locuiește, din cîte știu, reputatul profesor medic pediatru Nicolae Miu.
Strada Amurg chiar sună bine. Nu-mi amintesc de nici un comunist pe care să-l fi chemat Amurg, ca să fie nevoie să-i schimbăm numele acum.
Povestea asta cu schimbarea denumirii străzilor pe mine mă termină, am mai scris de zeci de ori, știu că nu rezolv nimic, dar măcar semnalez…
