Azi am descoperit la Cora chestia asta, îndrumat de o fată dintre cele care recomandă produsele la raft. Ea merită felicitări, și-a făcut bine treaba. Adică prea bine, pentru că a zis așa: ați încercat noile produse de la Danone, Tradiții? După care m-am uitat mai atent la ambalaj.
Păi nicăieri nu scrie că sînt făcute de Danone. Ba da, măi, ce prost sînt, scrie, dar scrie foarte mic, undeva, pe capac, de-abia am văzut.
Ei bine, mie nu îmi place chestia asta. Să nu scrie mare, să văd și eu cine le face.
Înțeleg cînd scriu alții E-urile alea cu litere minusculisime (glumesc, sigur că nu îmi place), ca să nu te încurci, ne-am obișnuit, dar să nu scrii pe etichetă cum te cheamă, nu mi se pare ok. Adică e ca și cum ar scrie pe un Mercedes, în spate, „mașină”. Păi ne-am prins că e mașină, cum ne-am prins că în borcanele astea e iaurt sau smîntînă. Dar de ce să nu îți scrii și numele pe ele, dacă tot te-ai chinuit să le produci la standarde din astea, foarte înalte?
Am găsit un articol pe net, semnat de o doamnă Ioana, care a descoperit aceste bunătăți ceva mai devreme decît mine, pe 13 octombrie, vă las să citiți și ce spune dînsa, pe marketingpolice.wordpress.com, aici.
Aveți și un articol de pe www.ecomomica.net, din septembrie, unde puteți citi despre noua gamă de lactate proaspete sub marca Tradiții din România, aici.
