Cam ei au fost: și nu sînt toți, căci Arthur și Raimonda erau deja acasă iar eu făceam poza…
Mihai Miclăuș s-a conformat, a trimis cronica la timp, se pare că a și avut chef de scris, așa că nu văd nici un motiv să vă privez de istoriile descrise de el azi, cu ocazia mișcării noastre clasice:
Mai tineti minte filmul? Epic. Asa si noi. A si fost razboi mare. Ca nici n-a inceput meciul si eram deja certati. Eu cu Tibi, Tibi cu Blag, Piti cu Ionut, Zava cu toti care au dat brusc buzna cum a venit caldura, de noi astialaltii, care am venit si pe ploaie, ninsoare si vant, nu mai aveam loc sa ne bucuram de vremea buna, Ilea suparat pe program, ca trebuia sa plece mai repede si Artur suparat pe toata lumea, motiv pentru care a si venit in blugi. Singuri fratii Bar, Tebu si Muri, ca de obicei, nu s-au certat cu nimeni. Desi, Tebu pana la urma a rabufnit. De ce i-am dat un umar cand a scapat singur pe contraatac, dupa ce el, in ultimele zeci de meciuri, cum a avut ocazia, cum imi dadea peste mana. Bietul Tebu. Si impins si in echipa invinsa. Multumita in primul rand lui Ionut, care prindea mingea si nu se lasa pana o pierdea. Ca asta e chiar bine, daca nimeresti in echipa adversa.
Si pe o asemenea inghesuiala am avut si prospaturi, cum s-ar zice. Dl si dna Hotea – Fernezan. Carora le-am transmis bun venit, desi el cel putin, odata ajuns la minge, nu o mai transmitea la nimeni, preferand cateva driblinguri care aproape intotdeauna erau finalizate cu incercari de a bate cate un cui in panou.
Am încăput și noi un pic, pe aici, grație amabilității lui Rus…
Cam ca si David pe vremuri. Ca astazi a jucat bine cat a jucat, la fel si Chiper dealtfel.
Acuma ce sa va mai si spun echipele? Da’ ce conteaza? Important doar ca Piti n-a fost nici la unii, nici la altii, nici la ceilalti. Ca in premiera a trebuit sa ne impartim in 3.
Parolista fata. Vine Ionut, ea nu joaca! Si Ionut a venit. Macar daca aducea o floare, asa cum a facut Blag, care nu e certat cu Piti, dar e mai domn decat noi astialaltii. Ca odata in an e 8 martie si ar fi putut macar incerca sa-si ceara scuze. Dar n-a fost sa fie… Si a ramas Ionut in teren iar Piti n-a vrut sa intre.
In rest, regula din liceu. In teren ramane echipa castigatoare.
Iar, ca la marile competitii. MAGNIFICII intra ultimii. Cum cine-s aia? Mai trebuie prezentare? Zava, Rus, eu, Hotea si Muri. De cum am intrat am pus stapanire pe teren. Si pe strategii. Cum l-am anihilat complet pe Ionut nu va spunem, ca tactica e buna si nu o dezvaluim, ca o sa o mai aplicam. Oricum, in confruntarea cu cealalta echipa, am schimbat ceva. Zava tine la Artur, ca pe el nu-l impresioneaza protestele, restul aparare in zona. Iar atacul… vedem ce-a mai fi.
Rezultatul? 6 – 1, 6 – 1. SEC. Doar in ultimul set am lasat-o mai moale de am ajuns la tie break. Tebu MAGISTRAL. Cum alearga baiatul asta in teren, mai rar. Ce-i drept, in general fara minge, ca astazi pase n-a prea primit. Dar nici noua nu ne-a mai intrat. Nici de la distanta, nici de sub cos. Asa ca s-a apucat Rus sa arunce aiurea, din pozitii imposibile si atunci ne-a intrat. La final a fost vreo 12 la 10 sau 16 la 14, cine sa mai stie. Ca am jucat pana s-a plictisit toata lumea. Inclusiv Ilea, care n-a mai apucat sa intre ca a plecat nu stiu pe unde.
Si daca tot am scris eu cronica, mi-au zis unii sa fac un articol laudativ, ca in comunism, despre echipa castigatoare. Dar nu sunt eu genul care sa se laude. Nu-i de ajuns ca am zdrobit tot in teren?
Dupa a fost MAREA IMPACARE. Am zis ca nu merita sa raman suparat cu Tibi si am mancat omleta prieteniei.
Si am mai stabilit ceva. Ne vedem sambata viitoare, dar de la 9. Insa sssssstttttt. Nu le spunem tuturor. Doar celor care au venit si pe ploaie si pe soare si pe vant. Pentru restul si saptamana viitoare tot de la 10. sau de la 11, direct la Sportul.
Si, da. E 8 martie! La multi ani tuturor fetelor! Mai ales celor care vin, au venit sau doar ameninta ca vin sambata la miscare in parc.
4 comentarii
„fratii Bar, Tebu si Muri, ca de obicei, nu s-au certat cu nimeni. Desi, Tebu pana la urma a rabufnit.”!
Da, asa sunt interiorizatii, tăcuţii, cum le zic eu. Ţin in ei, sunt neconflictuali, lasa de la ei. Dar…atentie mare, rabufnesc!
Eu sunt invers, super certarest, incrancenat, dau totul si apoi, la cafea, imi cer scuze de la toti si daca am si cu cine, ma impac.
Nu stiu zau cum e mai bine! Mie imi vine greu sa fiu moderat..voi incerca! Astazi am fumat pipa pacii cu Miclaus, pe care il stiu din liceu, si mi-am cerur scuze lui Ovi Blag ca am fost eu exagerat.
In rest, PMOB e o poveste frumoassa!
Miclăuş…ce mânci, ce bei? 🙂
cum rezolvam problema „Ionut”? propun sa nu jucam nici unul cand e pe teren…
oricum nu paseaza decat foarte rar, nici nu socializeaza si colac peste pupaza se mai pune si rau cu Raimonda…