Aveam atît de multe pe cap azi încît am luat-o de nebun cu mașina, neștiind încotro să o apuc. Practic am făcut o tură largă de pe Horea pînă pe Calea Turzii, apoi am coborît spre stadion, încercînd să îmi cristalizez un pic ideile…
Și-atunci am primit un telefon de la un prieten. Glumind, i-am spus că sînt cam năuc, că nu prea știu încotro să o apuc…Am chiar cochetat cu ideea să merg pînă la el la firmă, să fac o pauză…
Numai că el a avut o idee și mai bună, era și el prin oraș, așa că ne-am văzut la restaurant la Sportul. Am băut o cafea, el un suc, am rîs una bună, am mîncat și cîte 5 crenvurști (deși știm amîndoi că nu se mai fac crenvurști ca altădată…) și după o jumătate de oră petrecută așa eram ca nou.
Nu știu ce-am rezolvat și ce n-am rezolvat azi de pe lista mea inițială, dar pauza mi-a prins cel mai bine. O pauză luată la timp te poate face mai deștept decît erai înainte s-o iei. Totul este să nu uiți că nimic pe lumea asta nu trebuie să faci. Doar să mori trebuie. În rest, poți alege.
Nici nu-mi dau seama cum de am uitat chiar eu de chestia asta, că doar am drept moto cuvintele de pe blog (acelea cu ajungi departe doar dacă te oprești un pic…)
Oricum, e bine că mi-am revenit, că prea păream interesant cu mina aia preocupată…
2 comentarii
De acum înainte te sun zilnic 🙂
Induci lumea în eroare, Daniel Rus. O să creadă că am fost cu tine la Sportul ieri, cînd de fapt am fost cu altcineva. Eu însă am prins ideea: tu sună, c-apoi mai vedem noi…