Avantajul de-a te trezi cu noaptea în cap în fiecare dimineață e acela de-a afla primul multe dintre cele ce se întîmplă. Așa a fost și azi dimineață, cînd pe alții poate i-ar fi putut trezi gălăgia stîrnită de dialogul dintre doi domni de pe stradă, în timp ce eu eram pregătit, gata s-o surprind în toată suculența ei. Cei doi erau puțin afumați, dar tocmai aici a fost tot farmecul.
-Bă, să mor io, ce îi mă cu ăsta, mă, că parcă nu mai îi normal, să mor io…Nu l-ai văzut, parcă fură curent, să mor io, parcă nu-i tăt la cap, zîci c-o băut gaz, să mor io…
-Și io am am observat. Mă, știi care-i faza? Nu mai șthie să be! Adhică be, da dhin două ștampele îi pă spate, muci, serus vilag!
-Aha, să șthii că binie zîci. Că și io îl văd, parcă iese afară dhie pă șine, deraiază, îi niebun thie tăt!
-Binie mă, apoi nu tăți șthiu să be ca noi, asta-i faza, că să țîpă pă băutură, apoi nu așe, mă, nu așe să face…
-Normal…Io, mă, dacă nu îmi place compania, mă, apoi nu pot be…Ș-apoi ușurel, mă, că nu-i concurs, nu trebe să thie țîpi, da binie, mă, ăsta parcă-i dhin cascadorii rîsului, să mor io, în 5 minute-i serus! Nu-i binie, și-n primu rînd nu-i binie păntru sănătathie, mă, că bagi pe mult dhie odată. Nimnic nu-i bun dacă bagi mult! Tre să șii cu cap, nu să thie țîpi!
-E, ș-apoi tăt șpilu îi discuția, nu numa să bagi viteză…Da binie, nu tăți știu din astea…
