Râdem, glumim, ne jucăm da` și plătim
Titlul acestei cronici trebuia să fie “Cu Colebil dai jos un kil”…dar evenimentele petrecute la finalul confruntărilor noastre de astăzi m-au deturnat. O să vedeți pe parcurs ce s-a întâmplat mai exact…
Prima zăpadă mai serioasă din acest final de an ne-a scos din casă mai ceva ca pe copii. La ora 10.00 eram deja 8 amatori de senzații tari pe terenul de baschet din parc…al 9-lea (Ovidiu Bar) a făcut un drum dus-întors până acasă după lopata de zăpadă, obiect fără de care baschetul nici nu intra în discuție astăzi.
Echipele s-au făcut realtiv ușor. Într-o parte au fost Călin Ilea, Răzvan Zăvăleanu (revenit după mai multe accidentări), Rus Daniel și Lucian Bar. Cealaltă echipă fiind formată din Raimonda (ea tocmai a semnat un nou angajament cu PMOB) Arthur, Mihai Miclăuș, Ovidiu Bar și subsemnatul.
În ciuda suprafeței de joc, meciurile au fost foarte spectaculoase. Noi am reușit să intrăm în avantaj la cabine, după ce am câștigat prima paridă, dar după aproximativ 30 de minute “oaspeții” au întors rezultatul și au dus scorul general la 2-1. Am hotărât să nu cedăm ci să mai jucăm încă două partide, iar câștigătorul să fie decis după sistemul “trei din cinci”. N-am reușit să ne ținem de această înțelegere. Din cauza unor elemente extrasportive ne-am oprit după partida a patra, la scorul general de 2-2. Am făcut poza, am râs, dar prietenia și armonia au durat până la stabilirea MVP-ului și a “trompetei”.
Cel mai bun jucător a fost votat Ovidiu Bar, probabil cel mai bun marcator al zilei. La “trompetă” a fost bătaie mare. Eu am primit un vot, Rus Daniel a luat două, iar deținătorul trofeului, Mihai Miclăuș, a adunat trei voturi. Mihai a protestat îndelung și în zadar, iar deodată a trecut la fapte. Cât ai clipi…a luat trofeul și, după un sprint de 50m pe care l-a făcut în aproximativ 4.7 secunde, a aruncat efectiv trompeta în lacul Chios. Așa ceva…Toți copiii din cartier au trompetă doar noi nu mai avem 🙁
Pe această cale vreau să fac un apel. Cei care sunteți responsabili și aveți puterea să realizați acest lucru…vă rog din suflet să scoateți apa din Chios (ați mai făcut asta și în trecut deci nu poate fi așa greu) să ne putem recupera trompeta.
La repriza a treia ne-am retras doar cinci: Raimonda, Rus, Ilea, Miclăuș și cu mine. Am râs bine de tot, am servit celebrele sucuri, cafele și ape, iar Raimonda a declarat oficial că revine cu drepturi depline în mișcarea PMOB. Practic am încheiat anul așa cum se cuvine și ne gândim deja la cum va fi 2015. Eu cred că o să fie cel puțin la fel de plăcut ca ultimii patru ani. Să ne revedem cu bine!
