Bineînțeles că am rîs la lansare. Că nu e o carte care să te facă să plîngi. Dar în același timp ni s-au umezit ochii. Și „de vină” ați fost voi, cei prezenți. Pentru că ați participat afectiv la o seară pe care cei din fața voastră au colorat-o cît au putut mai bine.
Spuneam, pe la finalul lansării (că n-am încăput cu totul în scenariu), că fericirea e pe bucăți. Sunt clipe de fericire. Și voi ne-ați oferit din plin clipe de fericire. Mă uitam pe rînd la voi, v-am luat unul cîte unul, nu știu dacă m-ați observat, și v-am găsit și regăsit pe fiecare în parte. Și mi-am amintit momente petrecute cu voi de-a lungul timpului și m-am jucat un pic cu gîndurile astea, chiar dacă să știți c-am fost atent și la ce se vorbea. Chiar foarte atent.
Mi-a plăcut să vă văd acolo și vă mulțumesc.
Și Ioji vă mulțumește.
Am scris o carte fără să vrem, o carte care s-a scris singură. O carte care nu-i prea carte dar care provoacă deja reacții dintre cela mai neașteptate, în sensul de interes foarte mare.
Am scris o carte despre prietenie, cu prietenie.
L-am făcut fericit pe Ioji așa cum nu l-am mai văzut. Pentru că Ioji se ține tare. Dar să știți că joi, la lansare, a lăcrimat. Și-atunci înseamnă că a fost emoționat, mișcat, impresionat. Deci și fericit, cumva…
Vă mulțumim, ați fost grozavi!
Dragoş Pop, Viorel Ilișoi, Virgil Dobîrtă, Emil Moldovan, Adi Hădean, Sebesi Karen, vă mulțumim!
