Unii s-au obișnuit cu prezența acestei doamne în Piața Mihai Viteazu, alții poate trec fără să o observe. Dar ea e acolo, mereu, croșetînd, la locul ei, de 42 de ani încoace…
E din Mănăstireni, ne spune, dar familia sa se trage din Țara Moților.
Croșetează. Ciorapi groși. Și botoșei.
Și vinde plase. De cîțiva ani și din cele din plastic. Înainte vreme vindea din cele de rafie. Pe care le face acolo, la Mănăstireni. Acum are „și din alea și din astea”…
Ne spune că Piața Mihai Viteazu e locul său de muncă încă de acum 42 de ani. Și că îi place acolo, că știe multă lume și că multă lume o știe.
Ne mai spune că a umblat „în toată lumea”, adică și la București.
Mîinile „îi umblă” mereu. Se întrerupe doar cînd e să mai vîndă cîte o plasă. Sau cînd cineva se oprește să schimbe cîteva cuvinte cu dînsa. Ne-a dat voie să o pozăm, „că nu-i rău să mai știe lumea de mine. Am 90 de ani fără unul, poți face poză liniștit…”
Acum 42 de ani înseamnă anul 1980. Adică a prins toate schimbările posibile și imposibile. Doar dînsa nu s-a schimbat.
Cu ochii săi buni, cu mîinile pricepute, cu zîmbetul mereu prezent.
Croșetează și vinde plase.
Poate cumpărați și voi două-trei plase. Sînt rezistente.
