Altfel e când joci sub supravegherea unui antrenor de EuroCup.
Nu știi niciodată când ești remarcat și din Sala B ajungi pe parchet, la meciul de la Veneția. Bine, cel mai simplu e să-ți dea cineva un brânci și să cazi din tribună, dar noi am ales calea mai grea. Șanse sunt, la viteza cu care s-a jucat. Ca după sărbători; cel mai greu era să facem un pas spre minge, că după ce o prindeam, era spectacol sub panou. Cel mai important e că, deși istoria și statisticile nu vor consemna asta, răutăți putiniste, ce mai, a căzut recordul de coșuri de 3 p. înscrise într-un meci. Știți, nu? Performanța lui Cristescu într-un meci cu Iașiul. Dl. Blag și-a îngropat adversarii cu șuturi de la distanță. Alea de la semidistanță, de pe extremă, sunt obișnuință pentru el. Acuma, revenim la record. Ce-i drept, la noi s-a jucat 3X3, dar argumentul ăsta e pentru răutăcioșii care trebuie neapărat să conteste orice. Practic, datorită punctelor date de dl. Blagu’, pentru Mitzu Racovițan a fost cel mai ușor meci din cariera sa de jucător profesionist și cea mai facilă victorie. Adevărul e că ne-a ajutat și strategia adversarilor. De cele mai multe ori stăteau doi pe subsemnatul și MVP-ul rămânea liber. Nu neapărat așa am gândit noi fazele, așa au ieșit. Despre adversari, fratele Chertes, Ilea și Robi, aș zice că și-au dorit mai mult victoria, dar au avut dorințe mai importante de Anul nou, care au prioritate la îndeplinire. Hai, La mulți ani și ne vedem miercuri la sală, în EuroCup. Ce-i drept, fără noi pe parchet. Deocamdată. (o cronică de Mihai Milcăuș)