Despre Boema anilor de dinainte de 89 aș putea scrie o carte…Și, cine știe, poate odată…Acum am fost acolo la recomandarea unui taximetrist. Și, chiar așa, gînd la gînd cu bucurie, pentru că eram chiar curios să văd cum s-a refăcut terasa. Recunosc că m-a chiar încercat un sentiment ciudat cînd am pășit din nou pe sub bolta aceea de la intrare…
Nu o să fac observații de nici un fel (deși am și din cele critice, desigur), le las pentru altă dată sau poate pentru niciodată.
Prea mult mi-a plăcut o chestie ca să mă ocup acum de altele: nici strop de muzică n-a fost, toată seara.
Și știți ce bine e fără muzică cîteodată ?
E perfect.
Chiar ar putea cei de acolo să-și facă un brand din asta: terasa fără muzică.
Am putut vorbi în tihnă, mai ales că aveam un eveniment plăcut în familie, care chiar pe asta se baza, pe povești…
Bine, sper ca treaba asta să nu fi fost pur întîmplătoare sau legată de scandalurile cu vecinii Boemei, despre care am citit în presa clujeană.
Sper că așa au vrut proprietarii, să ofere un pic de liniște la masă.
Nu vorbim nimic despre servire, hostess, mîncare și alte cele, că așa am promis la început, da?
