Pentru că suntem la început de an, se cuvine să începem aducând mulțumirile noastre – noastre folosind pluralul majestății.
Să le mulțumim, mai întâi, colegilor din PMOB care s-au înghesuit cu toții să-mi spună „La mulți ani!” de ziua mea. E drept că nu mi-a zis niciunul, dar, dacă ar fi știut, sunt sigur că mi-ar fi urat cu toții numai gânduri bune.
Apoi, se cuvine să-i mulțumim d-lui Blagu pentru modul impecabil în care a făcut echipele. Impecabil pentru echipa lui, că nouă ne-a rămas doar voința. Putința doar până în sfertul 3 al meciului 1, când conduceam cu 10 – 3, după care ne-au liniștit Chertes și Negoiță cu coșurile de 3, cu care au întors meciul.
Le mulțumim și celor de la 4 Champions că au deschis încă de la începutul anului și nu ne-au pus să căutăm alt bar pentru cafea.
În rest, n-are rost să mai spunem că am jucat 5 contra 6, iar în echipa de 6 au fost 3 uriași, Chertes, Oli și Rus, ca să nu-i știrbim lui Blag meritul titlului de MVP. Pe lângă cei trei i-a mai luat Blag pe Ciucă și Negoiță, să fie sigur că are și jucători care să alerge.
La noi, în schimb, au fost Silviu și Simu, care prind mingea și n-o mai dau la nimeni, e drept că mai și marchează, asta când nu intră între trei și rămân fără minge. Plus Lemnaru care a fost joker și în atac și în apărare. Iar cinciul de bază, bază vorba vine, a fost completat de mine și Tebu, care am luptat mult, dar am reușit puțin.
Scorul final a fost ei la zero, dar asta nu prea contează, important e că am trecut de sărbătoti fără kilograme în plus.
Hai, La mulți ani mie și să rămânem sănătoși tot anu’!
20-20 suntem încă aici (cronică de Mihai Miclăuș)
