Am lipsit aproape toată vara de la întâlnirile noastre de baschet și resimt asta din plin acum. Dacă vrei să câștigi, nu-i de ajuns doar să fii prezent. Trebuie să joci constant și să te autodepășești de fiecare dată. Cine crede că e ca mersul pe bicicletă, nu știe ce spune.
Am jucat clasicul 5 la 5, negrii cu albii, deși, noi ăștia pierzători, ar fi trebuit să ne numim „slalbii”. Scorul de 5-2 pentru negrii nu a reflectat realitatea din teren, pentru că nu prea am reușit să facem față la niciun meci, așa că acel „2” e chiar onorabil la cum ne-am prezentat.
Negrii:
Mihai – MVP și într-un picior și jumătate. A împrăștiat pase și a aruncat necruțător din afară. Nu forțează niciodată, dar îi intră mereu. Iar am făcut otită de la pasele lui. Ca să echilibrăm, propun să-l legăm la ochi măcar în jumătate din meciuri.
Daniel – Recuperator excelent. Și-a dominat fizic adversarii sub ambele panouri. Extrem de util echipei cu mare spirit de sacrificiu. Datorită lui, echipa sa a doborât toate recordurile de „rebound”.
Liviu – mai slab ca alte dăți dar îndeajuns de bun să ne bată azi. Nici el nu prea a mers cu bicicleta în vara asta. Cu toate astea, nu prea ai ce să-i faci când e cu „fața la poartă” și poate nimeri coșul din orice poziție și cu orice greutate.
Radu – Aceleași pătrunderi letale, înscrie cu ușurință și cu contact. Dacă ar avea condiție fizică mai bună nu prea ar avea ce să discute cu noi. Imposibil de deposedat, foarte greu de oprit când își face pașii.
Ovidiu – A progresat cel mai mult dintre noi din punct de vedere fizic. Aleargă enorm și scapă mult mai ușor de marcaj. Recomand scouterilor să urmărească acest tânăr de mare perspectivă.
Albii:
Paul – Și-a asumat multe pătrunderi și pase și a încercat să suplinească lipsa de inspirație a coechipierilor. I-a ieșit doar pe jumătate. Totuși, a fost cel mai bun marcator de la noi și, pe bună dreptate, cel mai supărat după înfrângere.
Silviu – Ne-a salvat la un meci cu două aruncări din afară dar a și ratat de foarte multe ori. I-a lipsit partea creativă și a jucat sub standardele sale. A cam sărit și el peste bicicletă în ultimele două luni.
Florin – Ambițios dar neputincios în multe momente. A încercat să ia ultimul joc pe cont propriu dar a eșuat lamentabil. M-a uimit, în primul rând, apatia din apărare. S-a băgat singur în ședință după meci.
Oli – Iese mereu în evidență, într-un fel sau altul. Azi, din păcate, a făcut-o la ratări. Coechiperii au încercat să pună presiune pe el, fără succes. A fost într-una din zilele proaste dar Oli poate să prindă și o zi genială. Depinde de cine-i pasează și cine (nu) țipă la el.
Subsemnatul – La mine,doar orgoliul și ambiția au fost mari. Procentaj dezastruos la aruncări, rezistența fizică (altă dată un atuu) precară și doar mici zvâcniri de orgoliu în apărare. Slab, slab, slab…
Meciul s-a încheiat la 4Champions, poate pentru ultima dată înainte să se închidă din nou. Acolo am dezbătut toate aspectele tehnico-tactice ale eșecului usturător și, cum din greșeli înveți mai mult decât din succese, am promis că nu vom mai fi atât de „slalbi” niciodată.
