I-am spus eu odată că nu știe el cît e ceasul, și de atunci tot verifică…
Știți povestea, cu cine e aici, la această rubrică…
Cu Nicușor povestea e destul de simplă. Mi-a dovedit (și am verificat chestia asta de cîteva ori) că e un om pe care te poți baza.
Face lucruri.
Nu driblează.
Și, pentru un oșan, pare destul de calm…
S-au convins și alții, în timp, că e un om căruia dacă îi dai o țintă, pînă la urmă o atinge. Și nu din o sută de încercări. Din mai puține. Din mult mai puține.
Nu spun mai multe, că prea ne împrietenim…
Acum, că e ziua lui, putem face o excepție: îi spun, așadar, la mulți ani. Să-i meargă bine, pentru că merită!
PS
Îl știu, deși nu l-am văzut, doar am vorbit la telefon, pe tatăl său. I-am dat niște sfaturi într-un moment dificil pentru el, cînd îl durea coloana vertebrală (sînt un fel de Stan Pățitul, lumea mai apelează la mine). Și de atunci tatăl său îmi dă telefon (nu îmi trimite sms-uri, deși cred că el nu știe că mă enervează sms-urile) să îmi ureze Sărbători Fericite de Paști și de Crăciun.
Deci are cu cine să semene Nicușor, asta vreau să zic…
1 comment
La multi ani Nicusor!