Tebu și Negoiță au revenit după lungi absențe din teren.
Bine, din păcate au jucat împreună în echipa care a pierdut, dar ăsta e un simplu amănunt…
Dincolo, la învingători, au fost Lăpușan, Liviu, Miclăuș și Blag, un fel de dream-team, ca să fim modești.
Am fost 4 și ei 5 și ca să fim obiectivi bine că am avut 4-0 la meciuri pentru că la cum s-au lansat mai apoi existau toate șansele să ne bată. Așa însă au recuperat doar pînă la 4-2 la meciuri și s-a terminat ziua pentru lăsarea întunericului, după 2 ore de joc.
Adevărul este că în trio-ul acesta suntem foarte puternici: unul fuge mult (Blag), altul aruncă de 3 în neștire și bine (Lăpușan) iar Liviu e omniprezent. Azi Miclăuș ne-a completat perfect careul de ași jucînd excepțional.
La ei a sclipit David Maier, cu un joc fabulos mai mereu, cu largă disponibilitate la efort, cu pătrunderi curajoase și mînă foarte bună. Mihai Simu este pivotul ideal, servit bine el nu poate fi oprit. Azi a fost servit însă rău.
Florin muncește cît doi, Mădălin a dat tot ce a putut mai bun iar Tebu a jucat miraculos de bine pentru un tip care a lipsit 9 luni de pe teren.
Una peste alta, ca să nu o mai lungim, scorul chiar că nu contează. Mișcarea și prietenia însă da. Din plin.
Iar azi a fost și ziua cînd ne-am făcut de cap după, cu mîncare din belșug: un metru de mici, gulaș de vită, cartofi prăjiți cît cuprinde, pepsi și cafele.
I-am mai zis o dată la mulți ani lui David iar el, băiat gigel, a plătit la greu, era pregătit.
De-abia așteptăm sîmbăta viitoare. Că nu ne oprim nici de sărbători, clar.
