Scriam la început de aprilie, aici, despre doamna din Mănăstireni care vinde în Piața Mihai Viteazu de cînd se știe. O persoană care se identifică, practic, cu istoria acestei piețe și, de ce nu, cu istoria recentă a orașului.
O incursiune recentă a celebrului Mircea Groza prin piață ne-a clarificat tabloul celor doi vînzători nedespărțiți, identificîndu-l și pe domnul alături de care Onița Ispas (căci așa o cheamă pe doamnă) vinde acolo, în piață de zeci de ani.
Îl cităm pe Mircea Groza:
„Cunosc piața agroalimentară din centrul Clujului din anii 60. O știu ca „Piața Mihai Viteazul”.
Încă înainte de a se construi actuala hală, când piața era doar o înșiruire de mese grele de beton așezate în șiruri lungi sub cerul liber, într-o zonă din marginea dinspre strada Paris, erau câteva mese de unde puteai să cumperi sacoșe de toate formele și dimensiunile. Încă nu apăruseră pungile de „nailon”.
Aici vinde Ispas Onița. Este din Mănăstireni și are 89 de ani.
Vine la piață de 48 – 50 de ani. Am văzut-o prima dată la începutul anilor 70. De atunci este nelipsită din piața mare din Cluj Napoca.
Am revăzut-o zilele trecute în piața recent renovată și împărțită pe alte criterii, despre care voi vorbi zilele următoare
Tanti Onița vinde și acum pungi, sacoșe, tricotaje, botoșei.
De 45 de ani stă în Cluj cu copiii.
Din aceeași perioadă, anii 70, lângă masa din piață a Oniței Ispas, este standul lui Beleiu Gheorghe, MOȚ din Poiana Vadului, județul Alba.
Beleiu Gheorghe are 70 de ani.
De 62 de ani vine la piață în Cluj. De la 8 ani a început să vină cu tatăl său.
Vinde aceleași lucruri dintotdeauna: scule, unelte confecționate din lemn, furci, lopitauă, greble, ciubere, butoaie și butoiașe, drâgle și lopeți pentru cuptoru cocător, umerașe etc.
Mai face, la comandă, cozi pentru scule, ciocane, securi, coase.
Și-a format o clientelă în Cluj
Domiciliul este în Poiana Vadului, la Cluj stă „în gazdă” la cunoștințe.
Este mândru că din familia lui a plecat la București profesorul de drept Gheorghe Beleiu, al cărui nume îl poartă cu mândrie.
Meșterul din Poiana Vadului are o mare tristețe: deși are CARNET DE MOȚ vizat la zi, drepturile lui, prevăzute de lege și trecute în acest carnet, nu sunt respectate în totalitate. Și vorbea în special de taxele pe care trebuie să le plătească în piață, taxe care sunt din ce în ce mai mari.
Oare se va găsi cineva care să se lupte pentru drepturile moților? Până mai avem moți…
Am scris aceste rânduri impresionat de cei doi „piețari” din Cluj pe care îi cunosc de 45 – 50 de ani! Au prins toate renovările și amenajările Pieței Mihai Viteazul! Vând aceleași lucruri dintodeauna. Stau alături de zeci de ani! Clujenii precis îi cunosc foarte bine”.
Pe Mircea Groza îl puteți găsi peste tot, dar vă recomandăm rețetele lui neaoșe pe care le postează aproape zilnic pe facebook, aici.
