Cronica de Crăciun a scris-o Mihai Miclăuș. Și omul știe scrie.
„Vorba unei mari campioane la baschet, persoană importantă, nu spui ține, că nu am acordul de prelucrare a datelor cu caracter prrsonal, noi am venit să ne jucăm de-a baschetul și in 24 decembrie, ca să avem motiv să plecăm de-acasă și să scăpăm de sarcini.
Nu știu la alții cum e, dar eu pasta de pește am făcut-o de vineri, bradul de miercuri și curățenia de marți.
Dar legenda motivului de a pleca de acasă sigur există și alții, mă gândesc, că or fi profitat de ea.
Acuma, cine a câștigat sigur nu intresează pe nimeni că am bătut cu 5 – 2., mai ales că noi venim de dragul mișcării, nu ca să ne lăudăm.
În rest, am fost precum filmul, am fost 16, doar că la noi s-a împărțit la doi, așa că, în total, am intrat în sală 8 și am jucat 4 la 4.
De-o parte s-au băgat ‘ăi mai bătrâni, adică eu cu Ovidiu Blag, care împreună batem lejer suta nu doar la kile ci și la ani, cel mai tânăr, juniorul de 15 ani Mircea Simu și maestrul emerit Liviu Ciucă.
Dincolo, mult mai bine cotați la calculul hârtiei, au fost doi foști jucători care au și jucat, nu doar s-au jucat de-a baschetul – Paul Gherman (zis Helcioiu, că tot a fost ieri în Horia Demian) și tata Mihai Simu -, alături de Ovi Tebu și fratele Florin Chertes.
A câștigat experiența – ca să zic așa – fabulos susținută de elanul tineresc. Apropo de copilul ăsta, ne uimește în fiecare meci și, sperăm noi, într-o zi o să ne putem lăuda că jucam cândva baschet cu elși l-am văzut cum crește de la o săptămână la alta.
Și, ca să nu avem discuții ulterioare, în poza camaderească de final, am arătat pe mâna cui merge necondiționat echipa P.M.O.B.!
Crăciun fericit și nouă și vouă! Mai vorbim și în 31, înainte de Anul nou. ( o cronica de Mihai Miclaus)
