Nu a fost chiar ca la război, dar am încercat un titlu mai agresiv, precum a fost și jocul pe alocuri. Tebu, Gherman, Rus, Silviu, Moise (Guran) și cu mine am făcut echipă împotriva unora ca Blag, Lăpușan, Ciucă, Lemnaru și Florin. Va zic ca de început că (asa țin eu minte) fiecare dintre noi s-a lovit (sau a fost lovit) cel puțin o dată, că așa e în baschet.
Noi (albii) am pierdut primul meci, însă nu ne-am lăsat rivalii de pe parchet să se distanțeze și am egalat rapid la 1. La fel s-a întâmplat și în partidele 3 si 4, pe care ni le-am împărțit frățește. Am avut impresia că în decisiv (și nu numai) ei (negrii) și-au dorit mai mult victoria, pe care au și obținut-o meritat, după umila mea părere, deși au jucat în inferioritate numerică pe durata celor 90 de minute. Mihai Lăpușan a fost MVP… i-a coordonat bine pe „negrii“ lui, fiind decisiv de câteva ori cu aruncări aproape de la mijlocul terenului 👌
Eu i-am salutat pe băieți pentru ca am fost transferat și voi juca începând cu săptămâna viitoare în Zweite Bundesliga. Mie mi-a plăcut sa joc aproape în fiecare săptămână baschet cu băieții ăștia faini și sper să mă lase sa mai bat mingea cu ei când mai apar vreodată sâmbătă pe parchet la Ghibu, cu toate că nu îs printre cei mai talentați într-ale baschetului.
În extra time, adică la cafea, i-am spus la mulți ani lui Silviu (căruia ii și mulțumim pe această cale), iar principala temă de dezbatere a fost una clasică – U Cluj. Nu i-am uitat nici pe „cormorani“ și am admirat și faultul de roșu al lui Valverde din finala Super Cupei Spaniei. Vreau să îl felicit oficial și eu pe Herr Ovidiu Blag pentru ‘Hat Ovi’ 😁
